PĂDUREA – Scut protector al bazinelor hidrografice.

Pădurea constituie un factor de echilibru al mediului geografic prin atenuarea extremelor în cadrul proceselor dinamice care se desfășoară în natură.
Prin situarea lor, în special în regiunea munților și dealurilor înalte, în zone cu mare energie de relief și cu pante pronunțate, respectiv în regiunile cele mai bogate în precipitații și mai expuse la o denudație accelerată, pădurile dețin rolul unui adevărat scut de protecție, care asigură pe de o parte o regularizare a scurgerilor de suprafață, iar pe de altă parte o alimentare echilibrată și permanentă a rezervelor de apă subterană.
Cercetările efectuate până în prezent atestă rolul pădurii în atenuarea viiturilor și în diminuarea efectelor marilor inundații.
Pădurile au o capacitate de reținere și înmagazinare în sol de 10000 mc, apă pe an pe ha. Pentru a produce lemn, pădurile consumă din aceasta 3000-4000 mc, restul de 6000-7000 mc apă se înmagazinează ca rezervă, iar prin stratul freatic alimentează debitul izvoarelor. Sub aspectul protecției solului și apei, pe lângă extinderea vegetației forestiere interesează modul de amplasare a pădurii pe versant și în special structura acesteia, care este determinată în principal de modul de gospodărire aplicat. În această direcție se poate sublinia că sub o pădure de fag, cu consistență de 0,9 cu litieră (strat de frunze moarte și alte resturi vegetale și animale care acoperă solul în pădure), eroziunea solului este de 84 ori mai mică decât pe terenul descoperit, iar sub aceeași pădure fără litieră efectul este de numai 6 ori mai mic.

 

        În zonele montane a bazinelor hidrografice cu suprafață de până la 4000 de ha, debitele maxime au fost cu 35-40% mai mici în bazinele complet împădurite și cu 25% mai mici în bazinele acoperite pe jumătate cu pădure.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

În prezent, datorită omului, cele mai mari păduri ale lumii sunt în grav pericol. Jumătate din suprafața originală de pădure a fost distrusă și lucrurile sunt pe cale să se înrăutățească dacă rata actuală de despădurire nu este încetinită.

 

De pe terenurile agricole în pantă, cu eroziune excesivă și de adâncime se pot scurge debite solide specifice până la 50-120 mc/ha/an, în timp ce, pe terenurile acoperite cu păduri, cu consistență plină, transportul de aluviuni este de 65-250 ori mai mic.

   Turbiditatea medie a râurilor ( gradul de încărcare ), în bazinele de recepție bine împădurite, este sub 100g/mc față de până la 5000 de g/mc în zonele înalte, neîmpădurite și cu substrat litologic friabil.

Nici un alt ecosistem terestru nu asigură un echilibru mai complex și o mai mare stabilitate, decât pădurea.                    Spațiile verzi, indiferent de apartenență și destinație, servesc la îmbunătățirea calității mediului și menținerea echilibrului ecologic.

Rolul fizico-geografic al pădurilor se manifestă în cateva direcții: geomorfologic, climatic, asupra solului, hidrologic, asupra culturilor agricole, asupra sănătății oamenilor și un rol social.

Intervenția brutală în structura echilibrată a ecosistemului forestier prin tăierea rasă a pădurii, duce la creșterea scurgerii totale cu 40% în primii ani de după tăierea pădurii.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Tăierile rase pe suprafețe mari au dezavantajul de a favoriza eroziunea pe terenurile în pantă, de a deregle ciclul bioelementelor, de a tulbura brusc bioclima din apropierea solului și alte consecințe rezultând din modul exploatării, scoaterii lemnului, folosirii mașinilor, etc.

Ca urmare a defrișărilor masive criza ecologică se acutizează tot mai vertiginos, ducând la intensificarea proceselor de erodare a solurilor.

În urma despăduririi, frecvența viiturilor crește de 4 ori, timpul până la apariția vârfului viiturii scade sub jumătate, iar debitul maxim crește de 7 ori.

Pădurile reduc până la 62% din viteza vântului, ce duce cu el o parte din umezeala solului, pe care îl usucă și îl spulberă.

Sub adăpostul pădurii zăpada se topește mult mai încet, întârzierea variind între 10 și 15 zile.

Prof. Sorin Pantelimon

Sursa text+foto: profilul de facebook Sorin Pantelimon

Știri asemănătoare

Lasă un comentariu