Lacul

LACUL…                                                                                                                                                                                                     Legenda spune ca in vechi timpuri , prin partile locurilor , pe actualul amplasament al LACULUI , exista vatra unui sat. In mijlocul satului , in lateralul ulitei principale , ce reteza satul in doua , isi facea aparitia o fantana ce asigura necesarul de apa potabila tuturor satenilor. Deoarece , in vremurile secetoase , fantana nu reusea uneori sa faca fata nevoilor gospodariilor , satenii au hotarat sa nu mai permita nimanui din exteriorul comunitatii lor sa ia apa de la aceasta fantana. Chiar daca satul se afla intr-o zona montana , fiind situat intr-una din depresiunile Vaii Ramnicului Sarat , era frecvent tranzitat de negustori si calatori de prin partile Nerejului de astazi .                                                        Intr-una din zilele calduroase de vara , obosit si foarte insetat , isi face aparitia prin partile locului  un calator. La vederea fantanii , calatorului i-a aparut pe chip o lumina de speranta , fiind convins ca este salvat , avand in vedere ca de mult timp nu mai intalnise in cale o sursa de apa potabila. Nu a ezitat nici o clipa si a mers tinta catre oaza de speranta , fantana cu apa limpede si rece. Nu a apucat insa sa bea nici o picatura din licoarea atat de ravnita , ca si aude un glas destul de taios , ce venea din spatele lui , care il avertiza ca nu are voie sa se atinga de fantana. Calatorul incearca sa-i explice  sateanului ce pazea fantana  ca nu doreste sa faca vreun lucru rau ci doar sa isi potoleasca setea , dupa care isi va vedea linistit de drum. In zadar au fost insa rugamintile calatorului insetat de arsita verii , sateanul nu i-a permis sub nici o forma sa se mai apropie macar de fantana.                                                                                                                                                                                                             Vazand ca nu gaseste ingaduinta , calatorul se resemneaza , isi ridica dasaga de jos si pleaca mahnit mai departe. Se spune ca din noaptea urmatoare au inceput niste ploi care se pareau ca nu mai au oprire. Fantana se umplu cu repeziciune , incepand sa dea pe afara. Autoritatile acelor vremuri , vazand ca satul se afla in primejdie de a fi inghitit de ape , hotarasc sa stramute toti locuitorii , imprastiindu-i pe dealurile din apropiere.                                                              Asta este una din nenumaratele legende ce invaluie in mister aparitia LACULUI.                                                               

Știri asemănătoare

Lasă un comentariu